Disclaimer : continut indecent de sticlos. Reader discretion is advised. 

Si iata cum ma loveste pe mine asa cate o revelatie din cand in cand - de fapt e trist, nu ma loveste pe mine, ci pe altii mult mai inspirati si care mai publica si carti despre asta. Dar asa imi dau seama si eu despre ce fel de oama sunt si invat sa valorez mai mult anumite lucruri legate de viata. A mea. Ca una am!

Stiu, n-ati inteles nimic, v-am bagat de tot in ceata! Sa-mi fie cu iertare, mi se intampla uneori. Aniuei za facts ar : citesc o carte si mai precis citesc "Ravensbruck" de Steve Sem-Sandsberg care de altfel e un fel de biografie + citate ale unei jurnaliste, pe numele ei Milena Jesenska, un fel de ibovnica de-a lui Kafka la un moment dat si nevasta de alte mari capete crete. Fata desteapta, ambitioasa si nebuna. Nu as stii sa apreciez calitativ cartea, iar parerile mele subiective nu isi au rostul aici. Esentialul este ca tanti asta are cate o remarca geniala din cand in cand, geniala cel putin pentru mine.


Spre exemplu, cea mai simpla chestie : am observat  ca sunt dependenta de geam! Da da, de geam! Nu imi pot dezlipi ochii de la el, oriunde as fi, e ceva obsesiv si fascinant cum delimiteaza spatii de natura si atmosfera diferita - it's there and still it's not ,you can see but you can't reach, it is real or just a distorted reflection? Poate mraja e a faptului ca singurul simt implicat in perceptia lucrurilor de dincolo de geam e vazul : fara forma concreta si palpabila, fara briza, fara miros . Sau poate faptul ca nu ai absolut nici o putere sa schimbi ce se intampla "dincolo" (si in cazul meu ca stand in masina cu castile in urechi nu am timp sa "fotografiez"ce se intampla dincolo de geam si pot sa imi las mintea sa zburde pentru a completa puzzle-ul ). Probabil si o oarecare stare de siguranta pe care ti-o confera, "teatrul" e Acolo, Dincolo, daca nu imi place imi mut privirea - not too smart, not too deep, but still ceva de care nu eram total constienta ca experimentez. Probabil daca eram mai atenta la comentariile domnului Craciun cand a picat la teza de romana "Mara" aveam mai multe idei acum.

Numarul 2: sunt dependenta de masina, avion, tramvai, autobuz, autocar, auto-whatever-cu-geamuri, les raisons sunt oarecum cele de mai sus plus feelingul de zbor fantastic in alte lumi din care nu fac parte, cel putin nu in acel moment. Stiu ca tot ce am zis e relativ si intr-o oarecare masura infantil, cine n-a vazut geam spart la viata lui? Si totusi mi se intampla ...mie si altora...sa vizez prin geamuri si ferestre.

Uite ce zice tanti asta despre, evident, GEAMURI:

"Ador ferestrele tramvaielor si ale trenurilor. Sa vad ceva dintr-o fereastra mi se pare mult mai placut decat sa vad direct. A privi ceva printr-o fereastra inseamna ca nu esti posesorul celor vazute. Esti in trecere. Si, fiind  in trecere, inseamna ca-ti ramane un spatiu in care dainuie dorul de ceea ce tocmai ai vazut.

Gandeste-te, spre exemplu, de cate ori n-ai privit pe fereastra cand erai doborat de oboseala, cand cineva te-a prins cu minciuna , cand persoana iubita te-a ranit , cand erai zbuciumat de necazuri, de suferinte, cand erai cuprins de o rusine infioratoare. Atunci, te uitai afara, pe fereastra. Si nu contemplai drumul din fata casei sau fatade, nici vreun petec de gradina sau un ochi de cer, ci doar putinta omeneasca de a goni, de a fugi de necazuri: ferestra - refugiul in lume[...]


Ai vazut vreodata fata unui puscarias in spatele gratiilor? O fata pe care gratiile o imbucatesc? Atunci vei intelege ca nu usa, ci fereastra e poarta catre libertate. Acolo, dincolo de fereastra e lumea. Dincolo de fereastra e cerul. Dincolo de usa e doar realitatea." {Milena Jesenska, "Ferestre", Narodni listy, publicat de ziua mea, ironic :P}

Concluzie la pasaj : madam esti in my top 10 femei care si-au trait viata asa cum au vrut, asa cum si trebuie!

Concluzie la carte:  madam esti in my top 5 femei afurisite, dubioase si destepte (nu, nu sunt mare feminista :P ) de la care as vrea sa invat ceva. Nea autorule, super idee ce ai avut, sa-ti traiasca familia, ca obiectiv si rece ai fost si bine ti-a iesit compunerea!

Nota: sa va explic, nu cititi recenziile, sunt siropoase, cartea e departe de a fi siropoasa si lacrimogena, romantism, sentimentalism, tragedii si interpretari telenovelistice nu prea gasesti prin ea, numele lui Kafka apare prea des prin comentarii si doar in vreo 20 de pagini din carte, mult marketing, mult, MUUUUULT! Cititi pentu orice alt motiv mai putin picanteriile legate de Kafka - nu exista si nici nu ar fi fost necesare , nah ca mi-am zis si oFfffful :P!


Hai sa aveti pofta!

P.S. 1: Ce ziceti , sa-mi pun ochelari?

P.S. 2: Si da imi place si varianta fara geam cand merg cu masina , sa-mi bata curentul la urechi  si sa simt vantul in pleata deci sunt happy oricum , oricum , cu sau fara geam :P

P.S 3: Promit sa nu mai pronunt cuvantul "geam" un an de zile, mi-am luat norma pentru o perioada buna..

P.S. 4: Cartea e asta, nu am drepturi de nici o culoare si forma asupra citatului si publicatiei, n-am nici vreo parere autorizata asa ca feel free sa cititi cartea si sa va faceti propria impresia.

P.S. 5: Nu-mi scuzati felul de cioban cu pareri in care am descris ce am citit si concluziile trase. Nu imi iertati incapacitatea de a exprima intr-un fel mai putin trivial ideile nastrusnice ce mi-au venit referitor la lectura asta. Nu va lasati impresionati de patima cu care zic eu "carte" si de falsa modestie prin care va sugerez EU sa cititi. "Sunt doar o artifica de Revelion!"(credits to Geo).

P.S. 6: Now GO and DO BETTER! Andaleeeee..