Doamne cat timp a trecut de cand nu m-am mai adunat cu gandurilii ca sa scriu o poezie pe blog. Eh asta shit happens all the time...vin si eu odata cu astenia de primavara...aveti rabdare cu amandoua :)

.::: Aberatiile de primavara : The beginnings :::.

Si pentru ca suma totala a gandurilor mele vis a vis de friends tinde linistit spre infinit, m-am gandit eu ca ar mai merita sa va zapacesc neuronii cu ceva poezii despre my buddies.

Si poeziile ar cam fii despre mici gesturi pe si le fac pretenii intre ei...subiectiva cum sunt va povestesc si eu despre ce am vazut, auzit pe la mine si pe la altii.

Ca in orice iarna normala la tête era musai sa fac mere coapte, dar musai nu asa! E un fel de esenta a acestui sezon geros, plin de evenimente , zapezi, ingheturi si dezgheturi, noroaie, manusi, fulare , paturi groase , vin fiert, portocale, motaiala la filme, geamuri aburite, zeci de pachete de servetele , ceaiuri de multe feluri , povesti si mult multe altele.

Aproape ca imi pierdusem interesul pentru aceasta iarna dar mi-am amintit de reteta asta:

Mere coapte "Baba Dochia":

Si pentru ca v-am promis mai demult sa va zic povestea prajiturii cu branza si ciocolata m-am gandit eu ca asta ar fi un moment bun. De fapt as fi vrut sa va povestesc ceva non food dar cum am prea multe idei ca de obicei n-am stiut ce sa aleg asa ca am mers pe mana razboiului cu cratita.

Reteta o am de aici dar ca de obicei am modificat eu cantitatile ca asa sunt eu smechera si fac eu cum consider eu ca ar da mai bine la mine in bucatarie :P

Cheesecake cu blat de ciocolata 

Da stiu, sunt lame, nu ma zic si eu alte lucruri inteligente , numai food food food.
Asta e, e ianuarie, gandurile de ianuarie nu sunt tocmai roz, stiti si voi. Deci sa ne limitam la scheme funny cum ar fi aceasta wonderful Lasagna, facuta pentru Anye of course. Deci dupa cum va amenintam:

ZA LAZANIA

De treci codrii de arama
De departe vezi vuind
S-auzi mandra glasuire
A cuptorului duduind...

Daaa, poeta m-a facut mama, sa nu fiu dedeochi. Bine macar ca mai stiu a face o mancare cat sa nu moara poporul de foamne ca altfel ma vedeati pe la metrou cantand romante. Doamne apara si pazeste!

Dar ma rog, cum ar zice frate-miu, poezia aromelor din mancarea asta pe multi a alinat. Acuma nu prea multi, vreo 4 persoane de vreo 2 ori , dar tot se pune. Deci ca sa nu ne mai lungim cu vorba uite neamule povestea puiului incotosmenit , cunoscuta si ca :

Rulada de pui a la Berceni, spitalul 9

Acuma nu va luati dupa notiunea mea de copii. Copil e si mamaia in my sick and twisted mind. Deci haleala urmatoare nu fu testata pe copchiii mai tineri de 21 de ani so...be advised

Aniuei (adica calea Anielei :P caci intrunirea pentru care am inchipuit sandvisurile in cinstea ei fu)...cam pentru 20 de portii am procurat de la magazin si din frigider urmatoarele treburi:

1 pachet lipii din cele mai maricele {vom folosi doar 10 bucati sau cat ne tine umplutura}